|
REZUMAT: OBIECTIV – evaluarea eficienteti folosirii testului de cytotoxicitate alimentara in diagnosticul si elaborarea dietei la subiectii cu intoleranta alimentara. MATERIAL SI METODA – folosirea Cytotest pentru pacientii cu intoleranta alimentara care s-au adresat Centrului Medical AIDE SANTE. REZULTATE – elaborarea planului dietetic pentru pacientii testati. DISCUTII: planul dietetic se bazeaza pe excluderea alimentelor gasite ca fiind nocive – toxice. CONCLUZII intolerantele alimentare sau alergiile cronice fac subiectul ecologiei clinice si pentru marea majoritate a oamenilor sunt total necunoscute. Testele de intoleranta alimentara contestate la inceputul anilor 90’ au fost dezvoltate si standardizate in ultimul deceniu si incep a fi folosite pe scara larga in nutritie si dietetica speciala.
ISTORIC Legatura intre starea de sanatate si dieta este recunoscuta din vremea antichitatii. Aceasta l-a determinat pe Hipocrate – parintele medicinei – sa afirme ca “…… ceea ce este aliment pentru o persoana poate fi otrava pentru altcineva”. De-a lungul secolelor corelatia dintre consumul anumitor alimente si reactiile alergice sau pseudoalergice a fost verificata fiind la ora actuala acceptata.
In anii 20’ au inceput primele incercari care intentionau sa atribuie o afectiune specifica inregistrata de pacient ingestiei unui anumit tip de aliment. Un experiment important in acest sens il relizeaza Theron G. Randolph care aplica o dieta controlata de post drastic pacientilor spitalizati urmata de introducerea unui numar limitat de alimente specifice. Astfel se descopera o noua metoda terapeutica. Deoarece metoda de dietetica speciala de privare drastica urmata de introducerea treptata a alimentelor aplicata de Randolph era laborioasa, cercetarile continua.
Mecanisme fiziopatologice - Fenomenul de modificare al leucocitelor prin reactia antigen-anticorpi a facut obiectul a numeroase studii de specialitate si a fost observat sub diverse aspecte. In anul 1947 importanti imunologi americani, printre care Squier si Lee au observat in vitro o reducere a numarului de leucocite leucopenie de pana la 33% la pacientii cu intoleranta alimentara identificata in cazul in care acestia continua ingestia agentului causal alimentar. In 1956 Arthur Black este primul care descrie reactia de citotoxicitate a alimentelor asupra elementelor figurate ale sangelui – testul cytotoxic. In prezenta unui anumit allergen alimentar, polmorfonuclearele prezinta modificari care merg pana la moarte celulara in decurs de 15 – 24 ore. Principiul testarii ex vivo sange – aliment a fost perfectat in anii urmatori in alte tari anglo-saxone. In 1959, Byron Waksman, a publicat diverse studii cu privire la efectele toxice ale reactie antigen-anticorpi asupra celulelor in studiul “Aspectele celulare si homorale in conditii de hipersensibilitate.” In anii ‘60, au fost facute mai multe progrese legate de studiul si stabilirea acestei metode de cercetare de catre diferiti cercetatori care au standardizat aceasta metodologie, facand-o mai usoara, mai fiabila.
Majoritatea oamenilor care au sensibilitate la vreun aliment au de fapt intoleranta alimentara. Putini sunt cei care au alergie alimentara mediata IgE care implica sistemul imun. Conform datelor Institului American de Sanatate, 5 milioane de americani (5-8% dintre copii si 1-2% dintre adulti) au alergie alimentara confirmata prin dozari ale IgE totale / specifice. Restul sunt definite ca fiind “sensibilitate alimentara” sau “intoleranta alimentara”. Fara a intra prea mult in explicarea reactiilor imunologice, precizam ca alimentele ingerate care ajung in tractul intestinal interactioneaza cu celule cheie ale sistemului de aparare.
Din punct de vedere imunologic, intoleranta alimentara este o reactie hipersensibilitate alimentara atribuita sistemului imunitar dar care nu este mediata de IgE. Clinc, afectiunea este cronica, de lunga durata, greu de identificat si foarte dificil de diagnosticat deoarece testele cutanate si cele imunologice (dozare IgE totale, IgE specifice) sunt constant negative. Intoleranta alimentara este un raspuns lent, de tipul unui proces inflamator cronic, la un aliment pe care il consumi in mod frecvent (spre deosebire de alergie, care este o reactie imediata si mult mai evidenta). Simptomele intolerantei alimentare sunt vagi si includ o combinatie de probleme gastrointestinale (diaree, probleme de digestie, stari de voma sau lipsa poftei de mancare, colon iritabil), dar si agravarea unei eczeme sau a unei crize de astm, dureri de cap, oboseala si iritabilitate, chiar dureri articulare. Intoleranta alimentara se confunda adesea cu alte probleme de sanatate si nu poate fi identificata si tratata decat cu ajutorul medicului. Diagnosticul se face prin excluderea din dieta a unui aliment causal cu amelioarea starii de sanatate; la reintroducerea alimentului cauzal reapare simptomatologia.
Material si metoda • Testul cytotoxic – Cytotest – In 1982 prof. M. Mandatori, prof.C.Rizzo,si Doc. E. Lauretta au patentat in Italia metoda citotoxica - numind-o Cytotest. Pe parcursul a 23 de ani au fost executate in jur de 160.000 de teste. o In 10% din cazuri - rezultat negativ (grad 0 neutrofile normale) o 20% din cazuri grad 1 – sub 25% din PMN cu modificari – balonizare o 40% au indicat o reactie slaba grad II 50% din PMN cu modificari balonizate o 25% reactie moderata grad III - leucocite balonizate cu dezintegrare partiala o 5% au prezentat o reactie severa grad IV dezintegrare totala a leucocitelor.
Testul Cytotoxic indica reactia “ex vivo / in vitro” a leucocitelor pacientului (globulelor albe) contact cu 51 extracte alimentare: făină, - făină integrală, - drojdie, - orez, - porumb, - soia, - albus, galbenus - albumina din lapte, - caseina din lapte, - carne de vita, pui, - carne de porc, - iepure, - zahar, - rosie, - cartof, - anghinare, fasole, - mazare, - masline, - ton, - creveti, - morcov, - cafea, - ceai, cacao, - mar, - banana, - portocala, - lamiae, - ananas, - struguri, capsuni, - cirese, - piersici, - migdala, - nuca, - musetel, - orz, - hrisca, linte. - usturoi, - pastav, - somon, - cod, - curcan, - ceapa, - ardei, conopida, - cicoare.
Alta componenta a testului Cytotoxic urmareste reactia leucocitelor la 21 aditivi alimentari gluten din grau, - acid acetilsalicilic, - acid ascorbic, - sorbat de potasiu E202, - benzoat de sodiu E211 - guma gellan E418, - etilvanilina - carbonat de amoniu, - bitartrat de potasiu, lecitina din soia E322, - pirofosfat de sodiu E33, allginat de sodium, - sulfat de nichel, tartrazina E102, - eritrozina E127, rasina de roscov E410, - rasina de guar E412, pectina, - lactoza, - metabisulfat de sodium, - acid citric.
Reactie de grad 1
• Structura leucocitelor nu sufera modificari, • Celulele rosii isi pastreaza structura si culoarea • Membrana celulelor este bine conservata
|  | Reactie de grad 2
• Celulele albe sunt mai mari in volum • Celulele rosii isi pastreaza structura si au o culoare normala • Leucocitele au hiatusuri si o usoara dezorganizare a membranei |  | Reactie de grad 3
• Celulele albe cu goluri • Celulele rosii nu mai sunt compacte • Celule rosii isi pierd din culoare • Celulele albe prezinta goluri, ruperea partiala a membranei urmata de pierderea granulelor citoplasmatice |  | Reactie de grad 4
• Dezintegrarea totala a celulelor albe • Celulele rosii nu prezinta aglomerarii ordonate si au o culoare mai deschisa • Distrugerea celulelor albe prin ruperea totala a membranei
|  |
• Testul ALCAT antigen leucocyte cellular antibody test – dezvoltat de American Medical Testing Laboratories • Testul dietetic – dezvoltat de Linea Salute Italia
Discutii – testul Cytotoxic implica un grad de subiectivism din partea examinatorului in acordarea gradelor de citoliza. Spre deosebire de acesta testul ALCAT foloseste microscopia si analiza electronica a imaginii digitale pentru a monitoriza gradul de balonizare a leucocitelor ca raspuns al stimularii antigenice in vitro – screening pentru decelarea sensibilitatii alimentare – reactie imunologica de tip cellular nemediata de IgE.
CONCLUZIE: in urma efectuarii acestei analize pacientul primeste listele cu alimentele tolerate si alimentele intolerate. Aceste alimente, in functie de reactivitatea organismului pot fi introduse sau eliminate din dieta personalizata ce are ca scop detoxifierea permitand celulelor albe sa-si piarda memoria cu privire la acel aliment care este toxic pentru organism. Domeniile de aplicare ale testelor de intoleranta alimentara sunt: • Diagnosticul si tratamentul tintit al intolerantei alimentare – Intoleranta alimentara este incapacitatea organismului de a tolera anumite alimente , medicamente, substante chimice. Disfunctia poate sa apara la orice varsta şi se poate manifesta o perioda scurta sau poate fi cronica. Daca simptomele de intoleranţa alimentara nu sunt indentificate la timp, ea se poate transforma într-o problema majora pe parcursul vieţii. • Medicina ortomoleculara urmareste prevenirea si vindecarea maladiilor folosind remedii pe care organismul le recunoste ca fiind naturale – administrarea moleculelor corecte in concentratii corecte. In esenta, prescrierile includ prescrierea nutrientilor adecvati prin suplimente alimentare, modificarea dietelor, scheme nutritionale corectate precum si eliminarea substantelor nocive. • Homeopatie - metoda terapeutica, bazata pe principiul similitudinii (asemanarii): similitudinea (asemanarea) care exista intre simptomele toxice ale unei substante si puterea sa de vindecare. Homeopatia este cunoscuta in tara noastra odata cu venirea lui HAHNEMANN la SIBIU in 1777, care timp de doi ani a fost medicul personal al contelui BRUKENTAL.
Referinte 1. Cromwell HW, Centeno JA: The reaction of the White blood cells to specific precipitates. Journal Immunology 1929; 17:53.
2. Randolph TG, Rawling FFA: Blood studies in allergy: Variations of total leukocytes following test feeding of foods; an appraisal food test. Ann Allergy 1946; May-June 4:163. 3. Squier TL, Lee Hj: Lysis in vitro of sensitizd leukocytes by ragweed antigen. J Allergy 1947; 18:156-163. 4. Black AP: A new diagnostic method of allergyc disease. Pediatrics 1956; 17:716-724. 5. Bryan WTK, Bryan MP: The application of in vitro cytotoxie reaction to clinical diagnosis of food allergy. Laringoscope 1960; 70:810-824. 6. Bryan WTK, Bryan MP: Cytotoxic reactions an the diagnosis of food allergy, Laringoscope 1969; 79:1453-1472. 7. Ulett GA, Perry SG: Cytotoxic food testing and leucocytes increase as an index to food sensitivity. Ann Allergy 1974; 33: 23-32. 8. Bryan WTK, Bryan MP: Diagnosis of food allergy by cytotoxic reactions. Trans Am Soc Ophthalmol and Otolaryngol Allergy 1976; 15: 14-23. 9. Updegraff TR: Food allergy and cytotoxic tests. Trans Am Soc Ophthalmol and Otolaryngol Allergy 1977; 16: 48-64. 10. Hughes EC: Chemica 11 y defined diet in the diagnosis of food sensitivities. Trans Am Soc Ophthalmol and Otolaryngol Allergy 1977; 17; 43-65. 11. Holopainen E, Palva T e altri Cytotoxic leukocyte reaction. Acta Otoloryngol. 1980; 89: 222-226. 12. West WG: Food sensitivities through the cytatoxic test. The Bion 1981. 13. Stromp MA: The beauty of the cytotoxic test. Preventative Medicine Forum Fall 1981. 14. Podlesk WK: Cytodestroctive mechanisms provoked by food antigens. Allergy 1985; 40: 166-172. 15. Pasula MJ: A possible new whole blood assay for delayed hypersensitivity reaction. AMT CE Supp, July 1988; 178-179. 16. Ferguson A. Food intolerance and allergy. Definitions and spectrum of clinical features. Bibl. Nutr Dieta 1991; 48; 17-23. 17. Mandatori M., Rizzo C.: Ecologia clinica ed intolleranze alimentari. Ed Tecniche Nuove, Milano 1998. 18. Nibid A., Di Stanislao C., Bologna G.: Considerazioni in tema di reazioni avverse agli alimenti. Test convenzionali ed alternativi. Ausl 04 L'Aquila-Divisione Dermatologica-Centro Allergologia. 19. Ortolani C., Vighi G.: Definition of adverse reaction to food. Allergy, 50;20;8-13,1995 20. Schnyder B., Pichler WJ.: Food intolerance and food allergy. Shweiz Med Wochenschr, 129(24):928-33;1999. 21. Vatn M.H.: Food intolerance and psycosomatic experience. Scan J Work Environ Healt, 23 suppl.3:75-8;1997. 22. Pitarresi M.: Considerazioni in tema di allergie-intolleranze e sensibilità cerebrale. Biologi italiani pag. 20-26 n. 9/2000 23. Speciani A. Intolleranze alimentari: Epidemiologia e importanza clinica. Biologi italiani pag. 69-71 n. 11/2002. 24. Bell I.Ecologia clinica. Common K.P., Bolinas,1982. 25. Black A.P:O noua metoda de diagnostic a alergiilor alimentare. Pediatrie 1956 17:716-724. 26. Braly J: Alergiile alimentare si nutritia.Keats, Conneticut,1992. 27. Buist R :Intoleranta alimentara. Prisma, S.Leandro, 1984. 28. Dickey L.D.Ecologia clinica.Charles C. Thomas, Illinois,1976 29. Mandatori M Manual pentru alergia si intoleranta alimentara. Tehnici Noi, Milano, 1998 30. Mandatori MDieta metabolica. Technice Nuove, Milano2001. 31. Mandell M. Alergia de 5 zile. Crowell, New York, 1979. Phillpott W., Kalita D; Brain allergies. Keats, New Canaan, 1980 32. Rapp D.Copilul imposibil, P.A.R.F., Buffalo, 1986. 33. West W.G Sensibilitati alimentare prin intermediul testului Cytotoxic.The Bion 1981.
|