Centrul Medical Aide Sante - Medicina Muncii - Test Intoleranta

  (*)  medicul trimitator sau pacientul trebuie sa ia legaura cu medicul micriobiolog responsabil de activitate din laborator !

Coprocultura  - explicatii medicale – investigatie microbiologica ceruta la pacientii la care exista o suspiciune de sindrom diareic infectios de natura microbiana – diaree microbiana. Sindromul diareic infectios este provocat de o multitudine de agenti. In ordinea frecventei amintim: agentii virali, agentii parazitari si nu in ultimul rand agentii bacterieni (bacteriile patogene intestinale). Pentru prezentarea cauzelor sindromului diareic infectios vezi aici. Sindrmul diareic nu are neaparat o natura infectioasa dar este ca frecventa al treilea sindrom intalnit in practica medicala – vezi aici prezentarea cauzelor sindromumului diareic. Desi majoritatea pacientilor prezinta forme clinice autolimitate exista si forme severe cu scaune frecvente de consistenta redusa si pierderi lichidiene mari.

In mod normal tractul intestinal este populat de flora bacteriana reprezentata in special de specii de Esherichia coli non-patogen, specii de Proteus non-patogen, specii de Klebsiella non-patogene, etc. In functie de conditia biologica a pacientului (gradul de imunocomptenta), toate speciile bacteriene mai sus enumerate pot deveni patogene. Astfel, cunoasterea contextului clinic al pacientului este definitorie.

Medicul trimitator trebuie sa specifice daca investigatia este ceruta la pacientul simptomatic (cu sindrom diareic manifest) sau analiza este un screening la pacientul asimptomatic care este suspicionat ca fiind un posibil purtator sanatos imunocompetent al unui patogen intestinal. In functie de datele anamnestice labotarorul efectueaza:

·         coprocultura screening la subiectul asimptomatic – se raporteaza negativ / pozitiv pentru

Salmonella spp, Shigella spp, E coli enteropatogen;

·         coprocultura adult simptomatic se raporteaza negativ / pozitiv pentru

Salmonella spp, Shigella spp, E coli enteropatogen, Yersinia spp.

·         coprocultura nou nascut, copil sub 2 ani simptomatic se raporteaza negativ / pozitiv pentru

Salmonella spp, Shigella spp, E coli enteropatogen, Klebsiella spp daca cresterea e predominanta.

NOTA ! la culturile pozitive pentru Salmonella spp, Shigella spp pacientul se directioneaza spre centrul national de referinta (Institutul Cantacuzino). Se efectueaza antibiograma pentru speciile de E coli patogen, Klebsiella sau alti bacili gram negativi predominanti (vezi aici explicatii antibiograma) si respectiv antifungigrama pentru Candida (vezi aici explicatii antifungigrama).

Deoarece rezultatul coproculturii nu poate fi mai devreme de 3 zile lucratoare, pentru diagnosticul prezumtiv al infectiilor intestinale bacteriene se poate cere coprocitograma (vezi aici explicatii coprocitograma).

Pentru personalul medical – coprocultura

·         Recipient de recolta - curent se folosesc coprocultoarele cu mediu de transport care asigura o buna viabilitare a patogenilor timp de 24 ore (probele pot fi introduse in lucru si a doua zi). Daca se folosesc recipiente de recolta fara mediu de transport acestea trebuie introduse in lucru in decurs de 2 ore.

·         Pregatire pacient, instructiuni de recoltare – cu ajutorul tijei sau linguritei coprocultorului se preleva portiuni din scaun cu mucus si eventual cu urme de sange; daca acestea lipsesc se recolteaza 2- 3 boluri din locuri diferite. Cantitatea necesara este de 10 grame iar coprocultorul trebuie umplut pe jumatate. Nu se umple complet coprocultorul. Daca emisia scaunui spontan nu este posibila se poate folosi un purgativ salin. La bolnavii purtatori de Shigella (dizenterie bacteriana) proba se poate recolta din colonul sigmoid cu sonda Nelaton 16-18 sterila. Produsul recoltat se suspenda prin spalarea sondei in 2mL ser fiziologic steril.

·         Tehnica de lucru – examen microbiologic: 1/ cultura pe medii de cultura (McK, SS, SAB), 2/ aglutinare cu seruri specifice, 3/ examen microscopic. Patogenii bacterieni intestinali sunt:

·               patogeni bacterieni aerobi: Salmonella spp., Shigella spp., Escherichia coli enteropatogen, enterotoxigen, enterohemoragic, enteroinvaziv, enteroaderent, enteroagregativ, Yersinia enterocolitica la care efectuam;

o    cultura aeroba pe mediul McK slab selectiv (+/- imbogatire) permite estimarea raportului flora lactozo +/- si izolarea patogenilor enterici recunoscuti – flora lactozo-negativa. Coloniile caracteristice fiecarui gen vor fi repicate in vederea indentificarii la nivel de specie si aglutinarii cu seruri  polivalente si/sai specifice.

o    cultura aeroba pe mediul moderat selectiv SS – coloniile patogenilor sunt incolore (lactozo-negative), cele care produc H2S au centru negru (Salmonella spp, Proteus spp), iar coloniile de Yersinia sunt mici transparente prezente dupa incubare succesiva la tesrmostat si temperatura camerei.

·               bacterii aerobe conditionat patogene: Klebsiella spp. (sindromul diareic al noului nascut), Proteus spp, E coli conditionat patogen pentru care: se efctueaza cultura aeroba pe mediul McK slab selectiv permite estimarea predominentei florei lactozo pozitive (predominenta speciilor de E coli lactozo-pozitive/ Klebsiella spp lactozo-pozitive) si raportul lactozo-pozitivi/ lactozo-negativi (predominenta Proteus spp fata de E coli). La nou nascut predominenta florei Klebsiella like (lactozo-pozitive) se raporteaza ca fiind patogena.

·               specii aerobe genul Vibrio nu sunt testate in mod curent si care necesita imbogatire pe apa peptonata alcalina si cultura pe mediul BSA.

·               specii anaerobe (Clostridium spp) si microaerofile (Campilobacter spp) – nu sunt testate in mod curent

·               Candida spp – cultura aeroba pe mediul SAB si examen microscopic.

·         Rezultate vizibile on line – da – in 2 - 3 zile (pentru culturile negative), 4 zile pentru culturile pozitive ce includ si antibiograma clasica. Vezi aici detalii antibiograma clasica, antibiograma automata.

Examenul coproparazitologic – explicatii medicale - este o investigatie ceruta in scopul identificarii parazitilor intestinali. Analiza este recomandata la subiectii cu tulburari gastro-intestinale (inapetenta, greata, voma, etc), in cazul simptomelor neurologice (iritabilitate, insomnie, ametela) si alergice (prurit anal, nazal) precum si in cazul unei alterari a starii generale asociate cu astenie, stagnare pondero-staturala sau subfebrilitate. Un singur examen negativ nu exclude posibilitatea inefestarii parazitare. Deoarece emisia parazitilor este periodica, examenul coproparazitologic se repeta de 3 ori la interval de 7 zile (6 – 10 zile). Graviditatea infestarii parazitare este conditionata atat de virulenta parazitului cat si de capacitatea de aparare a gazdei. Din interactiunea dintre mecanismele de agresiune, respectiv de aparare ale gazdei tabloul clinic variaza de la stari asimptomatice (purtatori sanatosi), manifestari clinice minore (la gazdele imunocompetente) pana fie forme foarte grave de boala (la gadza imunoincompetenta).

Pentru acesata investigatie laboratorul emite un diagnostic pozitiv / negativ pentru:

·         protozoare (Giardia duodenalis)

·         cestode (Taenia saginata/solium, D. latum, Hymenolepsis nana, Hymenolepsis diminuta).

·         nematode (Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis, Trichiuris trichiura)

Un rezultat pozitiv nu exclude infectia concomitenta cu alt parazit intestinal, iar un rezultat negativ nu exclude prezenta parazitozelor intestinale dat fiind eliminarea ritmica (ciclica) acestora. Pentru un diagnostic pozitiv sunt necesare cel putin inca 3 recoltari iar in cazul unui test pozitiv se recomanda si testarea celorlalti membrii ai familiei – mai ales copiii.

Daca examenul coproparazitologic este in mod constant negativ pentru Giardia in contexul suspiciunii diagnostice (pacienti care elimina ciclic parazitul) se recomanda determinarea antigenului Giardia din fecale (metoda imunoenzimatica) – vezi aici explicatii detectie antigen Giardia din scaun.

Anumiti paraziti precum Enterobius vermicularis nu depun in mod obiosnuit oua in tubul digestiv ci in pliurile anale. Examenul coproparazitologic rar identifica ouale de Enterobius vermicularis acestea fiind eliminate in prima parte a bolului fecal in timp ce recoltarea este efectuata de pacient din partea terminala a bolului fecal. Testul de amprenta anala (testul benzii cu scotch) este special dezvoltat pentru diagnsticul oxiurazei: se depisteaza ouale de Enterobius vermicularis din pliurile anale – vezi aici explicatii test amprenta anala.

Pentru personalul medical – examenul coproparazitologic

·         Recipient de recolta - curent se folosesc coprocultoarele fara mediu de transport.

·         Pregatire pacient, instructiuni de recolta – pacientul va evita inainte de recoltare examenul radiologic baritat, administrarea de laxative, in saptamana premergatoare recoltarii scaunului se va intrerupe administrarea de bismut, metamucil, uleiuri minerale, tetraciclina, antiameobiene, antidiareice, antiacide. Cel mai frecevent recoltarea se face din scaunul emis spontan. Cu ajutorul tijei sau linguritei coprocultorului se preleva portiuni din scaun cu mucus si eventual cu urme de sange; daca acestea lipsesc se recolteaza 2- 3 boluri din locuri diferite. Cantitatea necesara este de 10 grame iar coprocultorul trebuie umplut pe jumatate. Nu se umple complet coprocultorul.

·         Tehnica de lucru – examen microscopic cu identificarea caracterelor morfologie ale parazitilor intestinali Examen direct intre lama si lamela cu ser fiziologic si solutie lugol. Se pot folosi si tehnicile de concentrare.

·         Rezultate vizibile on line – da – in 2 zile.

Amprenta anala – testul benzii de scotch aplicat direct pe lama – explicatii medicale test relativ simplu care urmareste depistarea oualeor de Enterobius vermicularis (oxiuri) depuse de parazit in pliurile anale si eliminate in prima parte a bolului fecal. Din cauza acestei particularitati, examenul coproparazitologic rareori identifica prezenta lui Enterobius vermicularis deoarece recoltarea pentru examenul coproparazitologic clasic se face din ultima parte a bolului fecal. Parazitii adulti colonizeaza temporar intestinul subtire iar dupa fecundare femelele migreaza in zona cecului si depun ouale in pliurile anale (fapt ce determina pruritul anal in special in a doua parte a noptii).

Pentru acesata investigatie laboratorul emite un diagnostic pozitiv / negativ

 - pentru prezenta oualelor  de Enterobius vermicularis (oxiuri)

Un rezultat pozitiv nu exclude infectia concomitenta cu alt parazit intestinal, iar un rezultat negativ nu exclude prezenta parazitului la nivel intestinal dat fiind eliminarea ritmica (ciclica) acestuia. Pentru un diagnostic de oxiuroza sunt necesare cel putin inca 3 recoltari de amprenta anala, iar in cazul unui test pozitiv se recomanda si testarea celorlalti membrii ai familiei – mai ales copiii.

Pentru personalul medical – amprenta anala

·         Recipient de recolta – banda de scotch transparenta, lame de sticla furnizate de laborator

·         Pregatire pacient, instructiuni de recolta – recoltarea se face dimuneata inainte de efectuarea toaletei perianale sau a defecarii, optim intre 6 – 7 dimineata. De la sediu laboratorului se achizitioneaza doua lame de sticla. Tehnica de recoltare consta in aplicarea benzii transparente de scotch pe pliul anal dupa care se intinde pe lama de sticla cu atentie pentru a evita formarea bulelor de aer. In cazul copiilor, parintele poate efectua aceasta manevra la primele ore ale diminetii.

·         Tehnica de lucru – examen microscopic cu identificarea caracterelor morfologie ale parazitului

Detectie antigen Giardia din scaun – explicatii medicale Giardia lamblia este agentul cauzal al giardiozei, parazitoza intestinala cu larga raspandire mai ale in randul populatiei prescolare. Parazitul se localizeaza la nivel duodenal si biliar (simptome de tip diskinezie biliara cu steatoree asociata) induce pusee periodice diaree si poate asocia si simptome neurologice colaterale cu alterarea starii generale (astenie, fatigabilitate). Eliminarea chisturilor este intermitenta iar un examen coproparazitologic negativ nu exclude prezenta parazitozei. Metoda imunoenzimatica (cromatografie rapisa sau test ELISA) are avantajul ca poate identifica chiar si chisturile distruse.

Pentru acesata investigatie laboratorul emite un diagnostic pozitiv / negativ

 - pentru prezenta antigenului  Giardia din scaun

Un rezultat pozitiv nu exclude infectia concomitenta cu alt parazit intestinal, iar un rezultat negativ nu exclude prezenta parazitului la nivel intestinal dat fiind eliminarea ritmica (ciclica) acestuia.

Pentru personalul medical – detectie antigen Giardia din scaun

·         Recipient de recolta – coprocultor fara mediu de transport.

·         Pregatire pacient, instructiuni de recolta – cu ajutorul tijei sau linguritei coprocultorului se preleva portiuni din scaun cu mucus si eventual cu urme de sange; daca acestea lipsesc se recolteaza 2- 3 boluri din locuri diferite. Cantitatea necesara este de 10 grame iar coprocultorul trebuie umplut pe jumatate. Nu se umple complet coprocultorul. Pacientul va evita inainte de recoltare examenul radiologic baritat, administrarea de laxative, in saptamana premergatoare recoltarii scaunului se va intrerupe administrarea de bismut, metamucil, uleiuri minerale, tetraciclina, antiameobiene, antidiareice, antiacide. Cel mai frecevent recoltarea se face din scaunul emis spontan.

·         Tehnica de lucru – tehnica imunoenzimatica (ELISA) sau imnucromatografie rapida.

·         Rezultate vizibile on line – da – in 2 zile.

Detectie antigen Helicobacter Pylori din scaun – explicatii medicale Helicobacter pylori este o bacil gram negativ helicoidal depistat in mucoasa gastrica cu cale de transmitere fecal – orala. Este implicat în ulcerul gastric, ulcerul duodenal, gastta cronica de tip B, adenocarcinomul, limfomul gastric si limfoamele de tip MALT. Helicobacter pylori este asociat în 60-70% din ulcerele gastrice şi 70- 95% din cele duodenale. OMS a declarat Helicobacter pylori carcinogen de grupa I prin producerea gastritei atrofice şi al metaplaziei intestinale, scăderea secreţiei acide si alterarea metabolismului vitaminei C, care în mod fiziologic are rol protector anticancerigen. Raspandirea infectiei cu H pylori este in continua ascensiune nu numai in tarile cu nivel de trai crescut dar si in tarile in curs de dezvoltare unde sunt afectati subiectii tineri si foarte tineri. Diagnosticul infectiei active se face prin mijloace foarte sensibile dar in egala masura invazive (endoscopie superioara cu determinarea producerii de ureaza sau evidentierea microbului in materialul bioptic prelevat). Altenativ, pentru subiectii cu risc de infectie activa – simptome dispetice la care nu se justifica investigatiile invazive anterior citate se recomanda detectia antigenului H pylori din scaun.

Pentru acesata investigatie laboratorul emite un diagnostic pozitiv / negativ

 - pentru prezenta antigenului  Helicobacter pylori din scaun

Pentru personalul medical – detectie antigen Helicobacter Pylori din scaun

·         Recipient de recolta – coprocultor fara mediu de transport.

·         Pregatire pacient, instructiuni de recolta – cu ajutorul tijei sau linguritei coprocultorului se preleva portiuni din scaun cu mucus si eventual cu urme de sange; daca acestea lipsesc se recolteaza 2- 3 boluri din locuri diferite. Cantitatea necesara este de 10 grame iar coprocultorul trebuie umplut pe jumatate. Nu se umple complet coprocultorul. Pacientul va evita inainte de recoltare examenul radiologic baritat, administrarea de laxative, in saptamana premergatoare recoltarii scaunului se va intrerupe administrarea de inhitoare ale pomelor de protoni, bismut, metamucil, uleiuri minerale, tetraciclina, antiameobiene, antidiareice, antiacide. Cel mai frecevent recoltarea se face din scaunul emis spontan.

·         Tehnica de lucru – tehnica imunoenzimatica (ELISA) sau imnucromatografie rapida.

·         Rezultate vizibile on line – da – in 2 zile.

Test Adler – hemoragii oculte fecale– explicatii medicale. Determinarea hemoragiilor oculte in scaun este un test screening biochmic deosebit de util in medicina preventiva. Testul se bazeaza pe activitatea peroxidase-like a hemoglobinei. Spre deosebire de testele anterior folosite (testul Adler clasic), testul folosit in laborator este specific si nu da reactii fals pozitive cu mioblobina; testul Adler guaiac traditional are sensibilitate si specificitate redusa si da reactii fals pozitive la prezenta mioglobinei fapt ce impunea dieta fara carne cu trei zile anterior examinarii. Prin urmare marele avantaj al testului folosit in laborator este faptul ca pacientul nu mai trebuie sa respecte dieta de restrictie fara carne anterioara prelevarii esantionului.

Pentru acesata investigatie laboratorul emite un diagnostic pozitiv / negativ

-       pentru prezenta hemoragiilor oculte fecale.

Sensibilitatea metodei folosite deceleaza valori de pana la 20 ng/mL hemoglobina in fecale. Probele trebuie lucrate in primele 6 ore de la recoltare. Decelarea hemoglobinei in scaun (hemoracii fecale oculte) orientreaza inspre afectiuni ce asociaza ulcere ale colenului, neoplazii, polipoze cilorectale, colite hemoragice, diverticulte sau fisuri anale. Testul este recomandat in screeningul anual pentru cancerului colorectal la pacientii peste 45-50 ani.

Pentru personalul medical – test Adler – hemoragii oculte din scaun

·         Recipient de recolta – coprocultor fara mediu de transport.

·         Pregatire pacient, instructiuni de recolta – cu ajutorul tijei sau linguritei coprocultorului se preleva portiuni din scaun cu mucus si eventual cu urme de sange; daca acestea lipsesc se recolteaza 2- 3 boluri din locuri diferite. Cantitatea necesara este de 10 grame iar coprocultorul trebuie umplut pe jumatate. Nu se umple complet coprocultorul. Pacientul va evita inainte de recoltare medicatia anti-inflamatorie aspirin like (reactii fals pozitive), administarea de vitamina C (reactii fals negative). Cel mai frecevent recoltarea se face din scaunul emis spontan.

·         Tehnica de lucru – tehnica imunoenzimatica (ELISA) sau imnucromatografie rapida.

·         Rezultate vizibile on line – da – in 2 zile.

Proba de digestie – explicatii medicale evidentiaza capacitatea de digestie a tractului intestinal. Investigatia este utila in diagnosticul tulburarilor de digestie, sindroamelor de malabsrbtie intestinala, disfunctiilor pancreatice exocriine, diskineziilor biliare, hipoclorhidriei gastrice. Specific sunt examinate urmatoarele componente eliminate si existente in materiile fecale (bolul fecal).

·         fibrele musculare – absente sau prezente rapotate ca fiind digerate / partial digerate / nedigerate.

Fibrele musculare nedigerate prezente in bolul fecal indica o hipoclorhidrie gastrica.

·         amidonul - absent sau prezent raportat ca fiind digerat / partial digerat / nedigerat.

Prezenta amidonului nedigerat (examinare microscopica in functie de tinctorialitatea fata de solutia de lugol folosita) indica un deficit enzinatic la marginea in perie a enterocitelor: deficit de lactaza, zaharaza, malabsorbite intestinala, etc.

·         incluziunile lipidice absente sau prezente.

Prezenta incluziunilor lipidice (acizi grasi liberi sau esterificati - sapunuri ) documentata steatoreea care se asociaza cu deficienta enzimatica a pancreasului exocrin, diskinezia biliara, boala celiaca, boala Whiple, boala Chron, mucoviscidoza, etc.

·         fibrele vegetale prezente sau absente.

In mod normal fibrele vegetale nu sunt digerate (organismul uman nu digera celuloza). Prezenta lor in cantitate mare indica un tranzit intestinal accelerat si o dieta bogata in fibre.

Pentru personalul medical – proba de digestie

·         Recipient de recolta - curent se folosesc coprocultoarele fara mediu de transport.

·         Pregatire pacient, instructiuni de recolta – pacientul va evita inainte de recoltare examenul radiologic baritat, administrarea de laxative, in saptamana premergatoare recoltarii scaunului se va intrerupe administrarea de bismut, metamucil, uleiuri minerale, tetraciclina, antiameobiene, antidiareice, antiacide. Cel mai frecevent recoltarea se face din scaunul emis spontan. Cu ajutorul tijei sau linguritei coprocultorului se preleva portiuni din scaun. Cantitatea necesara este de 10 grame iar coprocultorul trebuie umplut pe jumatate. Nu se umple complet coprocultorul. Anterior probei de digestie cu trei zile iainte (72 ore) pacientului i se administreaza o dieta cu carne rosie (100-200 g), lapte (500 g), cartofi (200-300 g), paine (100 g), grasimi (50–100 g unt sau margarina).  Proba de digestie efectuata in lipsa unei diete care sa cuprinda principiile alimentare mai sus citate poate omite diagnosticul de maldigestie pentru componentele care nu au fost incluse in dieta !

·         Tehnica de lucru – examen microscopic direct patru preparate intre lama-lamela efectuate cu ser fiziologic (pentru fibrele musculare), lugol (pentru amidon si fibrele vegetale), coloratie Sudan III si acid acetic glacial (pentru incluziuni lipidice acizi grasi liberi si esterificati - sapunuri).

·         Rezultate vizibile on line – da – in 2 zile.

Coprocitograma – explicatii medicale este o proba indicata pentru diagnosticul prezuntiv al infectiilor intestinale. Se estineaza prezenta leucocitelor (marca a infectiei bacteriene de la nivel intestinal) si prezenta hematiilor in scaun. Este un test simplu care foloseste albastrul de metilen (coloratie vitala pentru leucocitele si hematiile din scaun). Ajuta clinicianul atunci cand are o suspiciune de infectie, cu febra sau scaune multiple, diareice si diferentiaza totodata o viroza digestiva de o parazitoza intestinala sau o infectie cu germeni patogeni. Pentru aceasta investigatie laboratorul raporteaza:

·         absenta / prezenta leucocitelor in scaun - peste 10 elemente / campul x 40 x 10 (hpf) – marca a unei infectii bacteriene intestinale: Shigella spp, Salmonella spp, Campylobacter spp, E coli enteropatogen, dar si in alte afectiuni inflamatorii autoimune boala Chron, diverticuloze, etc. Absenta leucocitelor in scaun in contextul unui sindrom diareic pledeza pentru natura toxica a diareei (holera, botulism, stafilococii intestinale toxigene, clostridium toxigen, etc), diareile virale si cele parazitare.

·         absenta / prezenta hematiilor in scaun – marca a unei afectiuni intestinale hemoragice infectioase (E coli enetrohemoragic, dizenterie bacteriana daca se acociaza si cu prezenta leucocitelir, dizenterie amoebiana daca sunt absente leucocitele) sau non infectiosae (rectocolita hemoragica, polipi intestinali, etc).

Pentru personalul medical – coprocitograma

·         Recipient de recolta - curent se folosesc coprocultoarele cu sau fara mediu de transport.

·         Pregatire pacient, instructiuni de recolta – sunt identice cu cele de la coprocultura. Cel mai frecevent recoltarea se face din scaunul emis spontan. Cu ajutorul tijei sau linguritei coprocultorului se preleva portiuni din scaun. Cantitatea necesara este de 10 grame iar coprocultorul trebuie umplut pe jumatate. Nu se umple complet coprocultorul.

·         Tehnica de lucru – examen microscopic direct patru preparate intre lama-lamela efectuat cu solutie de albastru de metilen (coloratie vitala).

·         Rezultate vizibile on line – da – in 2 zile.

Antibiograma clasica – metoda difuzimetrica (Kirby – Bauer) - test calitativ relativ simplu care urmareste testarea sensibilitatii unui inocul bacterian standardizat (0.5 unitati mcFarland) depus pe suprafata unui mediu de cultura agarizat (Muller Hinton pentru speciile aerofile) peste care se aplica discuri cu substante antimicrobiene (discuri cu antibiotice cu concentratie prestabilita). Dupa incubarea subculturii standardizxate, in zonele in care  antimicrobianul realizeaza concentratii mai mari decat concentratia minima inhibitorie bacteria nu creste: diametrul zonei de inhibitie este invers proportional cu concentratia minima inhibitorie a antibioticului.

Agentul microbian testat este clasificat pe categorii de sensibilitate: S (sensibil), I (intermediar), R (rezistent) folosind tabelele interpretative standardizate pentru specia identificata si tipul antimicrobianului folosit. Permite administrarea antibioticului la care microbul patogen este sensibil tinand seama de posologia (indicatiile) producatorului.

Antibiograma clasica extinsa – este o antibiograma efectuata tot prin metoda difuzimetrica Kirby Bauer. Diferenta fata de antibiograma clasica este aceea ca discururile de antimicrobiene sunt alese special in functie de conditia clinica a pacientului. Astfel pentru copii sub 8 ani sau la gravide se evita testarea kinolonelor (Ciprofloxacina, Ofloxacina, Norfloxacina, Pefloxacina) deoarece acestea nu pot fi administrate. Pentru bolnavii tarati cu multiple rezistente meicrobiene se pot alege antimicrobienele care pot fi administrate. Pentru acest tip de investigatie medicul trimitator sau pacientul trebuie sa ia legatura directa cu medicul microbiolog.

Antibiograma automata prin metoda microdilutiei este un test cantitativ in care prin testarea inocului bacterian standardizat (0.5 unitati mcFarland) se urmareste determinarea directa a CMI (concentratiei minime inhibitorii) pentru un anumit antibiotic. Se folosesc galerii de microgodeuri cu dilutii seriale de antibiotice. Inoculul standardizat al tulpinii testate este insamantat in galerii de godeuri cu gradient discontinuu al concentratiei de antibiotic. Dupa incubare se citeste cresterea microbiana in tuburiile cu gradient discountinuu de antibiotic. Citirea este efectuata automat fiind ceruta in infectii in care viata bolnavului este pusa in pericol, precizia terapeutica fiind exterma – tehnica permite alegerea optima a caii de administrare a antibioticului pentru a atinge o concentratie eficienta in circulatia sistemica. Se efectueaza la indicatia medicului microbiolog sau la cererea precisa a medicului trimitator.

Testul E – este un test simplu cantitativ (se determina CMI – concentratia minima inhibitorie) pentru patru antibiotice. Pentru alegerea bateriei de teste este necer ca pacientul sau medicul trimitator sa ia legatura cu medicul microbiolog. Testul E imbina acuratetea testarii cantitative cu simplitatea metodelor difuziometrice. Spre deosebire de discul de antibiotic care are o concentratie uniforma prestabilita de antibiotic, testul E foloseste un strip cu concentrtatii in gradient exponential de antibiotic. Dupa depunerea incocului bacterian standardizat (0.5 unitati mcFarland) pe un mediu agarizat (Muller Hinton) stripurile de antibiotice sunt dispuse radiar: dupa incubare se cisteste CMI (concentratia minima inhibitorie) pentru antibioticul testat, aceasta fiind indicata de intersectia dintre zona eliptica de inhibitie a culturii. Este o metoda simpla care permite administrarea in doza optima a antibioticului pentru eficienta terrapeutica maxima.

Antifungigrama clasica difuzimetrica este un test calitativ. Principiul testarii sensibilitatii unui inocul de cultura cu fungi patogeni este similar cu cel al testarii fata de medicamentele antibacteriene. Pe suprafata unui mediu de cultura agarizat (mediul Sabouraud) se insamanteaza un inoculul fungic standardizat peste care se aplica discuri de antifungice. Dupa incubarea la 37 grade Celsius pentru speciile de Candida se citesc diametrul zonelor de inhibitie iar sensibilitatea este clasificata pe categorii: S (sensibil), R (rezistent).

In prezent tehnica nu este standardizata pentru toate antifungicele dar datorita simplitatii este larg folosita pentru in infectiile fungice curente, non-sistemice.

Antifungigrama prin metoda dilutiei este un test cantitativ care permite determinarea CMI (concentratiei minime inhibitorii). Dupa incubarea incocului standardizat (0.5 unitati mcFarland) in galeria cu godeuri cu concentratii seriale de antifungice se determina CMI ca fiind cea mai mare dilutie de antifungic la care cresterea este inhibata. Este indicata la subiectii cu infectii fungice sistemice atunci cand doza administrata de antifungic este critica la bolnavii tarati. Se efectueaza la indicatia medicului trimitator dupa ce a luat legatura prealabila cu medicul microbiolog.

Sindromul diareic infectios - in ordinea frecventei, este produs de:

·         1 / agenti virali 30 – 40% din imbolnavirile diarecice acute. Infectiile cu rotavirusuri, virus Norlwalk si coronavirusuri sunt mai frecvente in anotimpul rece. Infectiile cu adenovirusuri, calcivirusuri, astrovirusuri nu au variatie sezoniera. Cu exceptia virusurilor Nolvak sau Norwalk – like intalnite preponderent la adulti celelalte etiologii sunt frecvente la copii.

·         2 / agenti parazitari – parazitoze intestinale paraziti flagelati (giardioze), Entamoeba Hystolitica (dizenteria amoebiana), Trichinella Spriralis (sindrom diareic ce precede manifestarile sistemice), Criptosporidium spp (sindrim diereic la imunodeprimati), etc. Toate tipurile de parazitoze intestinale pot determina un sindrom diareic in functie de stadiul evolutiv al parazitului intestinal.

·         3 / agenti bacterieni – bacterii entero-patogene. In mod normal tractul intestinal este populat de flora bacteriana. Patogenii bacterieni intestinali identificati la subiectii cu sindrom diareic variaza in functie de varsta si conditia biologica a pacientului.

·   la nou nascut si la copiii cu sindrom diareic de natura bacteriana aparut sporadic in ordinea frecventei se pot izola: specii de Escherichia coli enteropatogen (enteropatogen, enterohemoragic, enteroinvaziv, enteroaderent, enteroagregativ), specii de Klebsiella (enterocolita necrozanta a nou-nascutului), specii de Proteus, alti bacili gram negativi.

·   la adult cu sindrom diareic se pot izola specii de Escherichia coli enteropatogen (enterotoxigen - diarteea calatorului, enterohemoragic - colita hemoragica), Campilobacter (campilobacterioze – o cauza relativ frecventa a diareei bacteriene), specii de Salmonella (febrele enterice), specii de Shigella (dizenteria bacilara), Yersinia enterocolica (yersinioze), Clostridium perfringens (enterocolita necrozanta adultului) si alti bacili gram negativi.

·   Vibrio cholerae (holera) – la subiectii simptomatici ce au calatorit in zonele endemice;

·   Clostridium difficile (enterocolita pseudomenbramoasa) la pacientii cu tratmente antibiotice multiple;

·   Candida spp – la pacientii imunodeprimati, tarati cu multiple antibiotice.

Sindromul diareic - in ordinea frecventei, este produs de:

1 / cauze infectioase – sindrom diareic infectios in ordinea frecventei inplicate sunt virusurile, agentii parazitari, infectiile microbiene si fungice Pentru prezentarea cauzelor sindromului diareic infectios vezi aici.

2/ toxinfectii alimentare – sindrom diareic toxic  - toxine produse de anumiti microbi. Microbul nu invadeaza mucoasa intestinala doar toxina produce imbolnavirile diarecice acute: stafilococia cu tulpini producatoare de toxina stafilococica, botulismul (toxina botulinica), holera (toxina holerica),

3/ inflamatii cronice din cadrul maladiilor autoimune: boala Chron, rectocolita ulcero-hemoragica

4/ colonul iritabil.                         

5/ diverticuloza colonului

6 / neoplazii (alternanta diaree – constipatie);

7 / intolerante alimentare – vezi aici testarea intolerantelor alimentare.