| ANALIZE SECTOR HEMATOLOGIE | |  |
IMUNOHEMATOLOGIE
HEMOLEUCOGRAMA COMPLETA - reprezintă o analiză de bază efectuată în mod normal pentru o evaluare generală a stării de sănătate. Aceasta analiza este folosita pentru depistarea anumitor disfuncţionalităţi la nivelul organismului precum anemia, infecţii sau alte boli.
Valori normale ale parametrilor hemoleucogramei complete: Numar leucocite (WBC – white blood cells, globule albe) Ø Copii - 0 – 17 ani: 4.5 – 13 * 10^3/microL Ø Femei: peste 18 ani: 4 – 10 *10^3/microL Ø Barbati: peste 18 ani 4 – 9.5 *10^3/microL o Granulocite 0 – 17 ani: 20 – 60% ; 18 – 100 ani: 45 – 70% o Limfocite 0 – 17 ani: 30 – 70%; 18 – 100 ani: 20 – 40% o Monocite 0 – 17 ani: 5 – 15%; 18 – 100 ani: 3 – 10% o Eozinofile 0 – 4% o Bazofile 0 – 1% Ø Leucopenia (scaderea numarului de globule albe/leucocite) apare in: infectii virale, infectii bacteriene severe, depresia medulara din intoxicatii (metale grele, benzen, radiatii ionizante, medicamente, chimioterapice, barbiturice, antibiotice, antihistaminice, anticonvulsivante, antitiroidiene, arsenic, diuretice, analgezice si antiinflamatorii), leucemii (formele aleucemice), anemie megaloblastica, sindroame mielodisplazice, anemie aplastica, granuloame medulare, metastaze la nivel medular. o Valoare critica de alerta pentru leucopenie < 0.5 *10^3/microL. Ø Leucocitoza (cresterea numarului de globule albe /leucocite) apare frecvent in infectiile baceriene (acute si subacute, infectiile cronice fiind de regula insotite de o crestere nesemnificativa a numarului de leucocite dar asociaza modificari ale valorilor absolute si procentuale ale diferitelor tipuri de globule albe) gradul leucocitozei corelandu-se cu severitatea infectiei, varsta, rezerva medulara si rezistenta gazdei (pacientului). Alte cauze ale leucocitozei sunt: sarcina (crestere fiziologica, normala), hemopatiile maligne, traumatisme, injurii tisulare, interventii chirurgicale, necroze tisulare, toxine, uremie, eclampsie, coma, tireotoxicoza, medicamente: cloroform, chinina, factori de crestere, hemoliza acuta, hemoragie acuta, postsplenectomia, etc. o Valoare critica de alerta pentru leucocitoza > 30 000 *10^3/microL. Hemoglobina (HGB) Ø Copii - 0 – 17 ani: 12 – 18 g/dL: Ø Femei – 13 – 15 g/dL Ø Barbati - 14 – 16.5 g/dL Hemoglobina este hemoproteina majoritara din componenta eritrocitelor (globulelor rosii) si serveste ca vehicul pentru transportul gazelor. Exista doua forme majoritare ale hemoglobinei circulate: Ø oxihemoglobina - hemoproteina majoritara din sangele arterial care transporta oxigenul de la plamani inspre tesuturi – culoare rosie; Ø carbaminoglobina sau carboglobina - hemoproteina majoritara din sangele venos care transporta bioxidul de carbon dinspre tesuturi la pulmon - culoare albastra. Ø forme anormale ale hemoglobinei sunt: 1 / Methemoglobina este o hemoproteina care se poate genera in cantitati mici in cadrul stresului oxidativ (valori sub 1%) care se caracterizeaza prin imposibilitatea eliberarii oxigenului la tesuturi, fenomen urmat de cianoza tesuturilor – methemoglobimemia apare ca urmare a folosirii apei sau alimentelor contaminate cu fertilizatori, conservanti sau induse medicamentos; 2/ Carboxihemoglobina – un compus anormal stabil in care hemoglobina leaga molecule de monoxid de carbon - aparitia acestui compus este asociata intoxicatiilor cu monoxid de carbon. Interpretarea valorilor scazute ale hemoglobinei este un element cheie in interpretarea sindroamelor anemice, valori crescute fiind intalnite in policitemii. Interpretarea acestui parametru trebuie corelata cu numarului total de globule rosii, volumul eritrocitar mediu, hematocritul si ceilalti indici eritrocitari. o Valori critice de alerta pentru hemoglobina: < 5g/dL (risc de insuficienta cardiaca, cianoza cu deficienta oxigenare a tesuturilor), > 20 g/dL (risc de hemoconcentrare. Numar eritrocite (RBC – red blood cells, globule rosii) 3.7 – 5.5 *10^6 elem/microL Hematocrit (HCT) femei: 35 - 43%, barbati: 38 – 54% Indici eritrocitari: o MCV (volum mediu eiritrocitar) o MCH (media globulara a hemoglobinei) o MCHC (conc. medie a hemoglobinei) o RDV – SD (largimea distributiei eritrocitare) o RDV – CV (coeficientul de variatie al distributiei eritocitare) Ø Scaderea numarului de eritrocite: determina anemie. Diagnosticul de anemie este unul dificil deoarece trebuie coroborate mai multe date - daca doar unul din parametrii hemogramei este sub valorile limita hemograma trebuie monitorizata de specialist pentru stabilirea unui diagnostic corect. Ø Cresterea numarului de eritrocite determina eritrocitoza (poliglobulia). Eritrocitoza poate fi rezultatul cresterii masei eritrocitare totale ori poate fi consecinta reducerii volumului plasmatic. o Valori critice de alerta pentru numar de eritrocite: < 2.0 *10^6elemente/microL (risc de insuficienta cardiaca); > 6.5 *10^6 elemente / microL (risc de tromboza periferica) o Valori critice de alerta pentru hematocrit: < 20% (risc de insuficienta cardiaca) > 60% (risc de tromboza periferica) Numar plachete / trombocite (PLT numar plachete / trombocite) 150 – 400 *10^9 elemente/microL Ø Indici plachetari: o PCT (plachetocrit) o MPV (volum mediu plachetar) o PDV - SD (deviatia standard a distributiei plachetare) Trombocitele sunt implicate in hemostaza / coagulare si in vasoconstrictia dupa injuria vasculara si in timpul proceselor inflamatorii. Aderarea placehtelor de peretele vascular si si agregarea plachetara are ca rezultat formarea trombusului plachetar care astupa rupturile din peretii vaselor mici. Ø Cresterea numarului de trombocite circulante apare in: Ø Scaderea numarului de trombocite circulante apare in: o Valori critice de alerta pentru numarul de trombocite: < 100 *10^9 elemente/microL (risc de hemoragii interne); > 1000 *10^9 elemente / microL (risc de tromboza periferica) Conditii de recoltare hemoleucograma completa – pentru personalul medical · Recoltare – vacutainer mov (K3-EDTA) – sange venos (punctie venoasa) / microtainer mov (K3-EDTA) – sange capilar (punctie capilara) · Pregatire pacient: se recomanda recoltarea à jeun (pe nemancate) sau postprandial (peste 4 ore de la ultima masa pentru a atinge criteriul de conformitate a probei recoltate – probele lipemice/hemolizate/insuficient recoltate/coagulate pot induce modificari ale unor parametrii caz in care laboratorul poate respinge proba sau emite un comentariu referitor la conformitatea produsului). Pentru diagnostic tintit este recomandabil specificarea conditiei clinice a pacientului: sex, varsta, screening, sex, deshidratare, varsaturi incoercibile, hiperhidratare, perfuzii iv, tratamente, analiza de urgenta, etc deoarece exista fluctuatii periodice circadiene (zilnice), lunare si asociate starilor fiziologice (de ex. sarcina). · Tehnica de lucru: analizor automat hematologie 5 diff – citometrie in flux – variatia impedanteti electrice la trecerea elementelor particulate prin doua aperturi cu analiza dispersiei luminii in plan frontal versus dispersia laterala a semnalului luminos generat de un semiconductor LASER, determinarea fotometrica a hemoglobinei. · Rezultate vizibile on-line – da - in 1 zile NUMARUL DE RETICULOCITE - Reticulocitele pot fi considerate celule rosii "imature". In circulatie le intalnim aproximativ 1-2 zile inainte ca ele sa se matureze si sa se transforme in hematii. Numarul de reticulocite din sangele circulant este un indicator cu privire la functia eritropoetica (de producere de hematii) a maduvei rosii deoarece el reprezinta productia recenta. Cresteri ale numarului de reticulocite (reticulocitoza): se intalnesc in anemii, unde numarul de reticulocite creste peste limita superioara a normalului (daca maduva rosie nu este afectata). Scaderi ale reticulocitelor se intalnesc in: chimioterapie, anemia pernicioasa,malignitati ale maduvei osoase, probleme ale productiei de eritropetina (hormonul reglator al functiei hematopoetice). Valori normale: 0 – 1 an : 0.2 – 3 % 2 – 100 ani : 0.5 – 2% La pacientul anemic, pentru estimarea corecta a functiei medulare (capacitatea de productie a reticulocitelor) clinicianul face o corectie in functie de numarul de hematii /hematocrit dupa cum urmeaza: - nr.reticulocite % corectat = nr reticulocite determinat * hematocrit pacient / 45 - in continuare, se poate determina indicele de productie reticulocitara (IPR calculat ca fiind ne reticulocite % corectate / factorul de corectie). Daca IPR < 2 se considera ca maduva hematopoetica raspunde inadecvat gradului de anemie. Astfel, numarul de reticulocite % corectat este in continuare supus corectiei functie de hematocritul pacientului dupa cum urmeaza: o hematocrit 40-45% factorul de corectie este de 1.0 o hematocrit 35-39 % factorul de corectie este de 1.5 o hematocrit 25-34 % factorul de corectie este de 2.0 o hematoctit 15-24 % factor de corectie 2.5 o hematocrit sub 15% factor de corectie 3.0 de exemplu la un pacient cu valoare “normala a numarului de reticulocite” de 1.5% care are un hematocrit de 30% -> nr reticulocite corectat = 1.5 * 30 / 45 = 1%. In acest caz, IPR = 1 / 2 (factor de corectie la hematocrit de 30%) = 0.5 deci maduva hematoformatoare raspunde inadecvat gradului de anemie! Vedeti aici algoritmul diagnostic al anemiilor in functie de determinarea numarului de reticulocite. Conditii de recoltare determinare reticulocite – pentru personalul medical · Recoltare – vacutainer mov (K3-EDTA) – sange venos (punctie venoasa) / microtainer mov (K3-EDTA) – sange capilar (punctie capilara) · Pregatire pacient: se recomanda recoltarea à jeun (pe nemancate) sau postprandial (peste 4 ore de la ultima masa pentru a atinge criteriul de conformitate a probei recoltate – probele lipemice/hemolizate/insuficient recoltate/coagulate pot induce modificari ale unor parametrii caz in care laboratorul poate respinge proba sau emite un comentariu referitor la conformitatea produsului). Pentru diagnostic tintit este recomandabil specificarea conditiei clinice a pacientului: sex, varsta, suspiciunea tipului de anemie investigata. · Tehnica de lucru: numarare manuala sau analizor automat hematologie 5 diff – citometrie in flux – variatia impedanteti electrice - semiconductor · Rezultate vizibile on-line – da - in 1 zile EXAMEN CITOLOGIC FROTIU SANGUIN / FORMULA LEUCOCITARA - analiza descriptiva ce include parametrii non-numerici. Frotiul sanguin presupune prelevarea si intinderea pe lama de sticla a celulelor din sange in vederea examenului microscopic dupa colorare prin metode specifice. Investigatia este utila pentru clasificarea anemiilor si stabilirea cauzei acestora (deficit de fier, deficit de vitamina B12/folat, hemoliza, deficite genetice, talasemie, etc) - se descriu aspectele morfologice ale hematiei legate de dimensiunea acesteia si de incarcarea cu hemoglobina. In plus, acest test permite identificarea celulelor anormale sau altor elemente specifice maladiilor neoplazice (leucemii, limfoame, mieloame, etc). Vedeti aici algoritmul diagnostic al anemiilor in functie de datele examenului citologic al frotiului sanguin. Pentru personalul medical – examen citologic frotiu sanguin · Recoltare – vacutainer mov (K3-EDTA) – sange venos (punctie venoasa) / microtainer mov (K3-EDTA) – sange capilar (punctie capilara), indindere pe lama a sangelui capilar obtinut prin punctie directa. · Pregatire pacient: se recomanda recoltarea à jeun (pe nemancate) sau postprandial (peste 4 ore de la ultima masa pentru a atinge criteriul de conformitate a probei recoltate. Se etaleaza pe lama o cantitate de 4 microL. Pentru diagnostic tintit este recomandabil specificarea conditiei clinice a pacientului: sex, varsta, suspiciunea tipului de anemie investigata. · Tehnica de lucru: examen citologic direct (diagnostic descriptiv) cu numarare manuala a elementelor figurate ale sangelui. · Rezultate vizibile on-line – da - in 1 zile VSH – viteza de sedimentare a hematiilor - este o analiza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii de a sedimenta, de a se depune intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu o substanta anticoagulanta. VSH se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii, fara ca sa fie centrifugat in prealabil. Daca un tub subtire, cu anumiti paramentrii geometrici (inaltime/ diametru) se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora se observa cum deasupra se separa plasma. Valoarea VSH se socoteste dupa numarul de mm de plasma separata intr-o ora. Valori normale VSH / o ora – 60 minute § barbati 0 - 13 mm/h § femei 0 - 20 mm/h § copii 0 – 20 mm/h O crestere a VSH nu este specifica si nu poate pune un diagnostic de boala ci arata medicului ca undeva in organism exista o infectie acuta sau cronica, o boala cronica neinfectioasa sau o dereglare a functiei normale a unor organe interne (ficat, rinichi, plamani, etc.). VSH poate creste si in unele conditii fiziologice, asa cum s-a constatat la femei in perioada menstruala sau dupa luna a patra de sarcina, ori la persoanele mai in varsta. Exista si persoane care toata viata au VSH moderat crescut (20/40 mm) fara sa aiba vreo boala - constitutional. Totusi cresteri foarte mari ale VSH se intalnesc in aproape toate infectiile acute microbiene si virale, in tuberculoza, in reumatism, in anemie, in unele boli parazitare, in boli hepatice, ale rinichilor, in boli tumorale, etc. Conditii de recoltare VSH – pentru personalul medical · Recoltare – vacutainer negru (citrat 3.8%) – sange venos (punctie venoasa) cat permite vacumul pentru a respecta raportul sange / anticoagulant. · Pregatire pacient: se recomanda recoltarea à jeun (pe nemancate) sau postprandial (peste 4 ore de la ultima masa pentru a atinge criteriul de conformitate al probei recoltate. Probele lipemice/hemolizate/insuficient recoltate/coagulate pot induce modificari ale unor parametrii caz in care laboratorul poate respinge proba sau emite un comentariu referitor la conformitatea produsului). · Tehnica de lucru: metoda gravimetrica Westergreen – sedimentarea in camp gravitational a globulelor rosii intr-o perioda prederminata 60 minute (1 ora). · Rezultate vizibile on-line – da - in 1 zile. CELULE LUPICE - Fenomenul lupic este un proces de “canibalism celular” (fagocitarea elemnetelor figurate sanguine de PMN neutrofile - PMN - celule polimorfonucleare sau granulocite). Examenul presupune identificarea celulei lupice care este de fapt un leucocit neutrofil al carui nucleu este modificat – in centrul PMNului modificat apare o masa omogena, (corpul LE - lupus eritematos - ce contine un material amorf, nuclei de limfocite de regula), materialul nuclear al PMN fiind situat excentric si chiar expulzat din citoplasma. In jurul corpului LE, vor aglutina leucocite intacte cu formarea rozetei lupice. In mod normal celulele lupice sunt absente in sange. In lupusul eritematos diseminat evolutiv, proportia de celule lupice este de peste 80 %. Urmarirea celulelor lupice este utila in aprecierea evolutiei tratamentului. Daca tratamentul este eficace atunci celulele lupice dispar. Celula lupica este cel mai des intalnita in lupusul eritematos sistemic insa exista si alte afectiuni unde ea poate fi gasita (poliartrita reumatoida intr-o proportie < de 10% din cazuri,, sclerodermia < 5% din cazuri, intoxicatia hidralazinica, etc). Prezenta in ser a celulelor lupice se interpreteaza asadar in contxtul clinic si nu exclusivist ca semn patognomonic de boala lupica. Pentru personalul medical – dereminare celule lupice / fenomen LE · Recoltare – vacutainer cu perle fara anticoagulant. Imediat dupa recoltare, eprubeta de recolta este agitat timp de 15 minute pentru defibrinare. · Pregatire pacient: se recomanda recoltarea à jeun (pe nemancate) sau postprandial (peste 4 ore de la ultima masa pentru a atinge criteriul de conformitate al probei recoltate. Probele lipemice/hemolizate/coagulate pot induce modificari ale unor parametrii caz in care laboratorul poate respinge proba sau emite un comentariu referitor la conformitatea produsului). · Tehnica de lucru: examen citologic direct al frotiului colorat cu concentrat leucocitar al sangelui defibrinat. Se urmareste prezenta “canibalismului celular” care se raporteaza procentual ca fiind fenomen LE si respectiv prezenta “rozetelor celulare”. · Rezultate vizibile on-line – da - in 3 zile. Hemoglobina glicozilata - hemoglobina A1c este folosita pentru a urmari controlul glicemiei in decursul ultimelor trei luni. In practica, acest parametru este util pentru supravegherea eficacitatii unui tratament pe durata lunga la diabetici. Corespondenta dintre valoarea Hb A1c si media glicemiilor pe ultimele trei luni este urmatoarea (dupa ghidurile din 2008 ale Asociatiei Americane de Diabet, ADA) este urmatoarea: valori ale Hb A1c de valoare medie a glicemiei in ultimele 3 luni de: · 6%, 135 mg/dL · 7% 170 mg/dL · 8% 205 mg/dL · 9% 240 mg/dlL · 10% 275 mg/dL · 11% 310 mg/dL, · 12% 345 mg/dL. Valori normale 0 – 6 % In practica valoarea de 7% este luata cel mai des ca reper al unui control glicemic bun. Cu cat valorile hemoglobinei glicozilate sunt mai mari, cu atat se poate spune ca dezechilibrul glicemic este mai mare, la fel riscul de complicatii. In general pentru valori intre 7 si 8 % se impune intensificarea tratamentului, iar pentru valori peste 8% se impune de cele mai multe ori adaugarea insulinei. Pentru valori mai mari de 9% in general nu se mai pot astepta beneficii semnificative de la medicamente, singura optiune de intensificare a tratamentului fiind tratamentul cu insulina. Testul nu are valoare diagnostica pentru pacientii diagnosticati cu anemie hemolitica sau cu alte hemoglobinopatii. · In practica trebuie corectata valoarea hemoglobinei glicozilate in functie de valoarea totala a hemoglobinei. Valoare corectata Hb A1c = valoare determinata Hb A1c * (valoarea ideala a hemoglobinei/ valoarea reala a hemoglobinei) se considera o valoare ideala a hemoglobinei totale de 13.5 (13.0 femei, 14.0 barbati). · Astfel daca la un pacient cu o valoare a hemoglobinei de 9g/dL se obtine o valoare “normala” a hemoglobinei glcozilate de 5.8%, valoarea corectata a hemoglobinei glicozilate este de: 5.8 * (13.5 / 9.0) = 8.7 % Pentru personalul medical – pregatirea pacient si recoltare hemoglobina glicozilata Hb A1c · Recoltare - vacutainer mov (K3-EDTA) – sange venos (punctie venoasa) / microtainer mov (K3-EDTA) – sange capilar (punctie capilara) · Pregatire pacient: se recomanda recoltarea à jeun (pe nemancate) sau postprandial (peste 4 ore de la ultima masa pentru a atinge criteriul de conformitate a probei recoltate – probele lipemice/hemolizate/insuficient recoltate/coagulate pot induce modificari ale unor parametrii caz in care laboratorul poate respinge proba sau emite un comentariu referitor la conformitatea produsului). · Tehnica de lucru: analizor dedicat determinarii hemoglobinei glicozilate prin tehnica HPLC (high performance Liquid Chromatography) determinarea turbidimetrica a fractiei glicozilate a hemoglobinei dupa concentrarea acesteia dintr-un esantion cu volum predetrminat. · Rezultate vizibile on-line – da - in 1 zile ELECTROFOREZA Hemoglobinei este un test care masoara diferitele tipuri de hemoglobina din sange. S-au descris mai multe tipuri de hemoglobina. Exista forme normale de hemoglobina pentru viata fetala (conditii de oxigenare redusa a tesuturilor), viata adulta (conditii de oxigenare optima a tesuturilor) precum si forme anormale de hemoglobina (hemoglobinopatii cantitative): · Hb F – forma normala predominanta de hemoglobina din viata fetala prezenta si decursul vietii adultului. Valorile normale ale Hb F sunt 50 – 80 % pentru nou nascut, 8 % in primele 6 luni de viata, 0.8 – 2% dupa primele 6 luni de viata si in cursul vietii adulte. · Hb A1 – forma normala predominanta de hemoglobina din sangele adultului 95 – 98% · Hb A2 – forma normala de hemoglobina prezenta in sangele adultului 2 – 3%. In beta talasemii (anemii hemolitice frecvent intalnite la populatiile din preajma acumularilor acvatice “thalasa” = mare in greaca veche) exista o productie defectuoasa de HbA1. Aceasta face ca procentul de HbA2 sa creasca o In beta-thalassemia minima si minora valorile Hb A2 sunt crescute (3,2%- 7%), iar Hb F este usor crescuta (0.5-6%) restul fiind reprezentat de Hb A1. o In beta-thalassemia intermedia, valoarea Hb A2 este crescuta (> 3%), iar Hb F atinge valori de 20-80%, restul fiind HbA1. o In beta-thalassemia majora, valorile de Hb F sunt intre 20-90% restul fiind format de Hb A1 (valori foarte scazute) si HbA2 (valori normale sau crescute); o Alfa talasemia este expresia fenotipica a defectului genetic ce poate asocia lipsei productiei lanturilor alfa ale HbA1 si Hb A2 (defect genetic situat pe cromozomul 16). Severitatea defectului este variabila; una din extreme este conditia complet asimptomatica - alfa talasemiile tara (purtator defect genetic dar asimptomatic). Altenativ, alfa talasemia majora sau sindromul Bart ce este incompatibil cu viata si asociaza hidrops fetal cu edeme generalizate, efuziuni pleurale si pericardice, hepatosplenomegalie, anemie hipocroma severa iar (fatul moare la scurt timp de la nastere). o In practica se foloseste indicele Mentzer calculat prin raportul VEM /nr. de eritrocite (x10^6). Valori sub 12 sunt sugestive pentru tarele talasemice, 12- 14 echivoc, peste 14 – sugereaza deficitul de fier. Vezi aici algoritmul de diagnostic al anemiilor. · Hb S – forma anormala de hemoglobina – caracteristica siclemei – anemia cu celule in “secera”. In conditii de hipoxie sau stress celular, aceasta hemoglobina precipita in gramezi, dand aspectul carecteristic de “secera” al eritrocitelor. In mod curent in siclemie valoarea HbS este de 30 – 45%. · Alte forme de hemoglobine anormale : Hb C, Hb Lepore. etc – care in conditii de hipoxie sau stress celular predispun la hemoliza – distrugerea globulelor rosii. Unele forme clinice sunt incmptatibile cu viata, altele sunt compatibile cu viata fiind inregistrate crize hemolitice (distrugerea hematiilor) in donditii de stress (infectii, hipoxie, stress chirurgical, etc). In anemiile hemolitice compatibile cu viata adulta in mod curent se intalnesc valori de 90-95% ale HbC. Pentru personalul medical – pregatirea pacient si recoltare electroforeza hemoglobina · Recoltare - vacutainer mov (K3-EDTA) – sange venos (punctie venoasa) / microtainer mov (K3-EDTA) – sange capilar (punctie capilara) · Pregatire pacient: se recomanda recoltarea à jeun (pe nemancate) sau postprandial (peste 4 ore de la ultima masa pentru a atinge criteriul de conformitate a probei recoltate – probele lipemice/hemolizate/insuficient recoltate/coagulate pot induce modificari ale unor parametrii caz in care laboratorul poate respinge proba sau emite un comentariu referitor la conformitatea produsului). · Tehnica de lucru: migrare in camp electroforetic al hemolizatului: dupa centrifugare si eliminarea excesului de supernatant hematiile se hemolizeaza. · Rezultate vizibile on-line – da - in 5 zile. DETERMINARE GRUP SANGUIN ABO - Sistemul antigenic ABO se refera la prezenta sau absenta antigenelor A sau B de pe membrana eritrocitelor (globulele rosii). Exista trei gene alele in sistemul ABO (A, B si O) cu transmitere mendeliana; A si B sunt alele codominante, iar O este o alela recesiva. Aceste trei gene determina patru fenotipuri: O. A, B si AB. Toti indivizii imunocompetenti produc anticorpi naturali (izoaglutinine sau izohemolizine) fata de antigenele de grup ABO. Nou-nascutii nu au de obicei o cantitate semnificativa de anti-A si anti-B in plasma, cu exceptia celor nascuti din mame aloimunizate, la care pot fi prezenti in circulatie anticorpi IgG de la mama care au traversat placenta. Anticorpii ABO nu reprezinta o cauza majora de boala hemolitica a nou-nascutului: hemoliza poate fi luata in calcul daca mama este grup O, cu copil grup A sau AB. Investigatia este recomadata inaintea unei transfuzii, inaintea unei proceduri invazive sau chirurgicale potential asociate cu complicatii hemoragice care ar putea necesita transfuzii, monitorizarea imunohematologica antepartum si postnatala a mamei si copilului, la donatorii de sange, pentru compatibilitatea de grup ABO in transplantul de rinichi si inima. Valori normale: analiza ce include parametrii non-numerici grup sanguin O – pozitiv la aproximativ 15% din populaatia generala grup sanguin A – pozitiv la aproximativ 45% din populatia generala grup sanguin B – pozitiv la aproximativ 15% din populatia generala grup sanguin AB – pozitiv la aproximativ 25% din populatia generala Conditii de recoltare determinare grup sanguin ABO – pentru personalul medical · Recoltare – vacutainer cu anticoagulant citrat: eprubeta dop negru/dop albastru – sange venos (punctie venoasa) cat permite vacumul, sange capilar (punctie capilara). · Pregatire pacient: se recomanda recoltarea à jeun (pe nemancate) sau postprandial (peste 4 ore de la ultima masa pentru a atinge criteriul de conformitate al probei recoltate. Probele lipemice/hemolizate/insuficient recoltate/coagulate pot induce modificari ale unor parametrii caz in care laboratorul poate respinge proba sau emite un comentariu referitor la conformitatea produsului). · Tehnica de lucru: metoda aglutinare pe lama (Beth – Vincent) folosind seruri anti A, anti B, anti AB · Rezultate vizibile on-line – da - in 1 zile. DETERMINARE FACTOR RH - Sistem antigenic exprimat de memmbrama eritrocitelor (globulele rosii) codificate de doua gene situate pe cromozomul 1: gena Rh D si gena Rh CE. Antigenul Rh D este cel mai puternic si corespunde factorului Rh clasic. Functia antigenelor Rh nu este cunsocuta. Un individ este considerat Rh pozitiv daca eritrocitele sale exprima antigenul D, iar termenul Rh negativ se refera la absenta antigenului D. Absenta antigenului D este intalnita la 15-17 % din indivizii populatiei albe si este mai putin frecventa in alte populatii. Importanta clinica a fenotipului Rh apare in sarcina sau in cazul transfuziilor imcompatibile atunici cand se pot produce imunizari si apar anticorpii anti Rh. Individul cu Rh negativ daca este imunizat formeaza aloanticorpi care interactioneaza cu toate eritrocitele exceptandu-le pe cele Rh nul. Aceasta situatie are importanta majora in sarcina in cazul mamei Rh negativ si imunizata care face anticorpi anti Rh ce pot afecta fatul (posibil Rh pozitiv) generand boala hemolitica a nou nascutului. Frecventa acestora a scazut semnificativ o data cu profilaxia anti-D la gravidele Rh negativ cu fat Rh pozitiv. Testul este indicat: iaintea unei transfuzii, inaintea unei proceduri invazive sau chirurgicale potential asociate cu complicatii hemoragice care ar putea necesita transfuzii, in monitorizarea imunohematologica antepartum, in evalualrea prenatala a mamei si copilului si la donatorii de sange. Valori normale: analiza ce include parametrii non-numerici factor Rh – pozitiv la aproximativ 85% din populatia generala. Conditii de recoltare determinare factor Rh – pentru personalul medical · Recoltare – vacutainer cu anticoagulant citrat: eprubeta dop negru/dop albastru – sange venos (punctie venoasa) cat permite vacumul, sange capilar (punctie capilara). · Pregatire pacient: se recomanda recoltarea à jeun (pe nemancate) sau postprandial (peste 4 ore de la ultima masa pentru a atinge criteriul de conformitate al probei recoltate. Probele lipemice/hemolizate/insuficient recoltate/coagulate pot induce modificari ale unor parametrii caz in care laboratorul poate respinge proba sau emite un comentariu referitor la conformitatea produsului). · Tehnica de lucru: metoda aglutinare pe lama folosind antiseuri specifice IgM. · Rezultate vizibile on-line – da - in 1 zile. DETERMINARE IMUNIZARE hematii – DAT direct antiglobulinic test - test Coombs direct - investigatie ce stabileste daca hematiile pacientului sunt sensibilizata fata de diverse imunoglobuline circualnte si/sau fata de fractii ale complementului. In cazul confirmarii sensibilizarii hematiilor pacientului medicul isi pune problema diagnosticului de hemoliza acuta (distrugerea acuta a hematiilor) cu risc major de hipoxie! Sunt doua clase de imunoglobuline ce determina hemoliza la pacientul cu eritrocite sensibilizate: · imunoglobulinele complete (IgM) – care experimental produc hemoliza rapida vizibila iar in vivo produc hemoliza intravasculara rapida instantanee. Acest tip de imunoglobuline sunt dezvoltate in reactiile de incompatibilitate ABO, boala aglutininelor la rece, macroglobulinemie Waldenström, alte boli limfoproliferative, mononucleoza infectioasa, infectii cu Mycoplasma pneumoniae - imunoglobuline IgM orientate impotriva sistemelor antigenice ABO, anti I/i, anti Pr, anti Jk, anti-K, anti-Fy. · imunoglobulinele incomplete (IgG) – care experimental produc hemoliza intarziata lenta iar in vivo produc hemoliza lenta extravasculara. Acest grup de imunoglobuline sunt dezvoltate in incompatibilitatea Rh, Hemoglobinuria paroxistica, reactiile de imunizare din sifilisul tardiv sau congenital (anti P), anemia hemolitica imuna cu autoanticorpi la cald / rece asociata cu boli autoimune, boli limfoproliferative, infectii, tumori, sarcina, deficiente imune congenitale sau dobandite, anemii hemolitice induse medicamentos (penicilina, cefalosporine, quinidina, α-metildopa, etc), boala hemolitica a nou nascutului sau reactii transfuzionale tardive (anti-Rh). Valori normale: Negativ – persoane non imunizate – nu au risc de hemoliza mediata imun. Pozitiv – persoana imunizata fata de antigenele eritrocitare sistem ABO, sistem RH, sistem P, I/i, Pr, Jk, K, Fy cu risc de dezvolta distructie eritrocitara mediata imunologic. Testul nu diferentiaza imunizarea fata de un anumit tip de antigen eritrocitar ! Determinare imunizare hematii – test Coombs direct DAT - pentru personalul medical conditii recoltare · Recoltare – vacutainer mov (K3-EDTA) – sange venos (punctie venoasa) / microtainer mov (K3-EDTA). · Pregatire pacient: se recomanda recoltarea à jeun (pe nemancate) sau postprandial (peste 4 ore de la ultima masa pentru a atinge criteriul de conformitate a probei recoltate. Pentru diagnostic tintit este recomandabil specificarea conditiei clinice a pacientului: sex, varsta, suspiciunea diagnostica a imunizarii: incompatibilitate RH/ABO, boli autoimune, cancere, imunizari medicamentoase, infectioase, etc. · Tehnica de lucru: se prepara o suspensie de hematii 5% prin 4- 5 spalari succesive in ser fiziologic steril dupa care se adauga serul antiglobulinic polivalent. Prezenta aglutinarii este examinata macroscopic si microscopic. Se folosesc controale care in cazul pozitivarii reactiei permit diferentierea diagnostica a sensibilizarii hematiilor pacientului. · Rezultate vizibile on-line – da - in 3 zile. DETERMINARE ANTICORPI ANTI-RH – test Coombs indirect / test antiglobulinic indirect - Depistarea anticorpilor anti Rh (anti D) este folosita in screening ul gravidelor cu Rh negativ si cu partener conceptual Rh pozitiv. Cu cat potentialul de imunizare creste (sarcini multiple, avorturi repetate, transfuzii sau accidente transfuzionale majore) se impune monitorizarea titrului anticorpilor anti D. · Ghidul de urmarire a sarcinii cu incompatibilitate Rh prevede o schema standard de monitorizare ce include prima determinare anticorpi anti D la 12 - 16 saptamani. · Dacă Rh-ul partenerului conceptual este pozitiv, ºi anticorpii anti-D la gravidă sunt absenţi, determinările ulterioare de anticorpi trebuie repetate la 28 săptămani de amenoree si respctiv la 36 săptămani de amenoree. · Dacă la prima examinare titrul anticorpilor anti D este pozitiv dar sub 1/32, medicul trebuie să indice repetarea in dinamică a dozării anticopilor anti Rh la 20 săptămani de amenoree apoi, dacă titrul anticorpilor rămane constant din 4 in 4 săptămani pană la naºtere. Dacă titrul anticorpilor anti D creºte cu mai mult de 4 ori faţă de titrul iniţial, se recomandă medicului să indice evaluarea de urgenţă a stării fătului. · Indiferent de varsta sarcinii, un titru al anticorpilor anti D egal sau mai mare 1/64 impune evaluarea de urgenta a starii intrauterine a fatului prin monitorizare Doppler si ecografie bidimensională pentru aprecierea gradului de anemie. · Imediat după naºtere, medicul trebuie să indice ca unei lăuze cu Rh negativ ºi nou-născut Rh pozitiv, să i se determine prezenţa de anticorpi anti D, in vederea indeplinirii criteriilor de administrare a imunoglobulinei anti D. Medicul trebuie să indice administrarea imunoglobulinei anti D, i.m., in primele 72 de ore după naºtere, in cazurile in care sunt indeplinite următoarele condiţii:- lăuză Rh negativ, nou-născut Rh pozitiv, anticorpi anti D absenţi la mamă. Valori normale: Negativ – lipsa anticorpilor circilanti fata de antigenul D al sistemului RH Pozitiv – persoana imunizata fata de antigenul D al sistemului antigenic RH - se recomanda determinarea titului de anticorpi serici circulanti anti RH. Valori critice – titru peste 1/64. Conditii de recoltare determinare anticorpi anti RH – pentru personalul medical · Recoltare – vacutainer rosu (fara anticoagulant cu/fara gel activator) – sange venos (punctie venoasa) · Pregatire pacient: se recomanda recoltarea à jeun (pe nemancate) sau postprandial (peste 4 ore de la ultima masa pentru a atinge criteriul de conformitate a probei recoltate – probele lipemice/hemolizate/insuficient recoltate/coagulate pot induce modificari ale unor parametrii caz in care laboratorul poate respinge proba sau emite un comentariu referitor la conformitatea produsului). Pentru diagnostic tintit este recomandabil specificarea conditiei clinice a pacientului: situatie imunizare Rh, sarcina, etc. · Tehnica de lucru: test Coombs indirect – se centrifugheaza proba urmand a separa serul care mai apoi este pus in contact cu solutie standard de hematii OI/Rh negative sensibilizate Rh fata de antigenul D. Se determina titrul la care se observa aglutinarea in godeu. Rezultate vizibile on-line - da - in 3 zile |
